eu prin adolescenta, nu credeam in superstitii! Doar una avea influenta asupra mea si ma facea sa ma intorc din drum: cea cu pisica neagra!
Mi-a trecut, evident, in momentul cand a gasit mama un motanel negru care plangea la geam...era o ploaie mare atunci, saracul era zgribulit! L-am luat in casa si de-atunci a ramas la noi! Era asa de frumos, negru cu ochisori verzi si de talie mica! Exact cum imi place mie! Superb!
Din pacate, era cam vagabond, mereu se batea cu motanii din zona, a venit de cateva ori cu rani vizibile acasa

a fost foarte tare faza cand a venit acasa cu o vrabie in gura, o vanase

Mi-era mila de vrabiuta, dar nu ne lasa sa ne apropiem de ea

)))
ce-mi placea la el era ca totusi era foarte cuminte, parca nici n-aveam pisica in casa. Puteam sa las mancare, carne pe masa, chiar si pe masuta mica din sufragerie, ca nu se atingea de ele, nici macar nu se urca sa le dea tarcoale! era educat, ce sa mai (sau satul de la vrabiutele vanate

)) )
Ahh apropo de vrabiute vanate, sa vedeti ce de pisicute vana

Era ca un don juan adevarat, pe toate pisicile din zona le curta

vreo 2 i-au facut si pui.... un puiut a iesit exact ca el: negru si cu ochisorii verzi si aceeasi mutrisoara smecheruta

La vremea aia aveam si un caine, o corcitura neagra de pechinez cu habar-n-am-ce

dar ne era draga tare. Pe ea o aveam de mai multi ani si, curios, cand l-am adus pe Chitac in casa, n-a fost geloASA absolut deloc, din contra, de la inceput se juca cu el.... A fost singura data cand n-a fost Lisa geloasa pe nimeni si l-a primit.
Asa ca aveam doua animalute negre negre
Erau asa de dragalasi cand se jucau impreuna! sau cand dormeau impreuna! Pacat ca n-am nici o poza cu ei asa....

Vorbind de ei, mi se face dor... de cand am oplecat de acasa acum 6 ani jumate.... ii mai avea mama, dar na, m-am dezobisnuit de ele.... motanul, cred ca a murit prin vagabontelile lui, chiar nu stiu ec s-a intamplat cu el intr-un final.... cred ca dupa ce a venit si amma in Bucuresti, s-a dus in alta parte, nu stiu, nemaigasind pe nimeni acasa (de fapt aveam pe cineva in chirie, dar nu stiau ei de el...).... El mereu vagabontea vreo saptamana doua, apoi venea acasa rupt de foame, frig si "lupte" , vai mama lui... si statea asa o saptamana la caldurica si mancarica buna pana se refacea .... apoi iar in "misiune"

))
era smpatic tare. Imi amintesc cand broscutele testoase crescusera si acvariul era cu peretele lateral de inaltime mica...si puteau iesi din acvariu daca se ridicau pe labutele din spate si se chinuiau un pic... Si asta facea una dintre ele si moanul a vazut-o...si s-a urcat langa acvariu, s-a uitat la ea si cand a vazut ca era cat pe ce sa reuseasca sa iasa sa iasa, si-a intins boticul si a impins-o inapoi... si broscuta contrariata, iar a incercat si iar a impins-o inapoi... a doua oara am facut si poze, le am pe undeva... Imi venea sa-l mananc cat de adorabil era!
Vaai cat am povestit de ele... adevarul e ca am multe amintiri frumoase cu ele!
Mai avusesem si cand eram mai mica pisicute, insa nu ca asta! De asta chiar neam atasat toti!
Iar de catelusa, imi amintesc cand ne-a adus-o mama si era abia un pui mic mic si gras si cracanat care aluneca pe parchet cand incerca sa mearga si cadea in fundlet.... si radeam de ea, era asa simpatica... atat de simpatica incat si bunica mea a prins drag de ea (bunica fusese muscata de un caine cand era mica si a ramas cu o fobie fata de caini), chiar daca i-a marcat patul de cateva ori bune cand era micuta

)))
ahh catelusa asta numai nazbatii facea. Daca pisica nu fura mancare, asta sigur ar fi trebuit sa fie pisica

)) fura tot ce prindea

)))
imi pare rau pentru 2 chestii: ca nu m-am ocupat mai mult de ea si pentru ca am batut-o o data foarte tare . Asta s-a intamplat pentru ca ma muscase , ghiciti de unde? Chiar de nas.... am zis ca mor de durere, si am ramas cu un V de toata frumusetea pe nas mai bine de o luna.... Acum imi pare rau ca am batut-o atat de tare, saraca in urmatoarele saptamani nici nu se mai apropia de mine...

Dar apoi ne-am apropiat iarasi. oricum imi era draga, chiar daca ma suparase atunci.
Si avea grija de mine

pff gata ca am povestit muuuulte tare!
Mi-ar placea si aucm sa am un catelus, dar nu am cum
